Sorico regizorul

Ei dragii mei...se spune ca iarna nu-i ca vara! Asta e cam adevarat...pentru ca asa cum o stiam noi, vara, "Padurea Rotunda" era plina de viata, insa acum este muta, fiind acoperita de o patura alba de zapada, ..., iar toti prietenii nostrii necuvantatori sunt in barloguri la hibernat. Domnul Raton este adancit in magazia lui de tricotaje, intr-un somn lung, lung...probabil pana la primavara, veverita isi numara alunele a nu stiu cata data, ciocanitoarea isi ascute ciocul si asa mai departe, fiecare cu indeletnicirea sau placerea lui. Daca ar fi sa-i luam pe toti la rand nu am putea termina lista pana la ora cand toti copii trebuie sa faca nani si nu am putea sa le spunem povestea. Asa, deci povestioara noastra incepe cu...in vizuina batranului domn soarece pe nume "Coada Groasa" care era cunoscut ca si inteleptul padurii, acum era o atmosfera destul de trista si asta datorita faptului ca domnul Coada Groasa zacea la pat, bolnav ... motiv pentru care micutul sau nepot pe nume Sorico era foarte agitat si ingrijorat in acelasi timp. Si toate astea din pricina iernii ingrozitor grea. Ei, el si cu nepotelul lui Sorico, care zi de zi visa sa ajunga mare regizor, celebru chiar in lumea padurii stateau in vizuina lor si incercau sa gaseasca o cale sa ajunga la batrana Bufnita, care se pricepea de minune in ale doftoriilor, de ce zic asta, pentru ca marea problema care ii impiedica pe eroii nostri sa si atinga scopul, era soimul Fulger care statea zi si noapte de panda, ca din greseala un prieten de al nostru sa-i cada "masa". Stand ei si gandind, singura lor solutie era ca Sorico sa se furiseze printre tufele pline de zapada pana la scorbura batranului medic. Dar era prea periculos si imposibil de pacalit ochiul ager al Fulgerului.
Avad insa o minte foarte ascutita....ceea ce-l si facea pe Sorico sa spere la rangul de regizor, ii veni o idee geniala. Si asa! ...ii sopti unchiului sau cum ca singura solutie sa dea sfoara-n padure cum ca el ar suferi de o boala incredibil de molipsitoare, care pe deaupra, il facu si sa inebuneasca. Zis si facut...in cateva ore toata padurea lua de stire, vestea cum ca Sorico nepotul batranului Soricosu suferea de o boala foarte molipsitoare, asa ca toti se fereau din calea lui, ca nu cumva sa se imbolnaveasca la randul lor...nu trecu mult timp si acest zvon a ajuns si la urechea fina a lui Fulger. Acum cu toate aceste uneltiri era timpul ca Sorico sa actioneze....insa cu mare risc. Isi lua inima in dinti si iesi din vizuina ca un fulger, de data asta insa unu mai mic...fugea Sorico de topea zapada in urma lui...Ajuns la batranul vraci..batu cu ultimele puteri in usa scorburei. Batranei Bufnite ii trebui ceva timp pana se trezi din somn, pana isi dadu seama de ce se intampla si deschise usa. Odata deschisa usa, nu putea sa-si dea seama ce i cu bulgarele mic de zapada din fata usii(aici va spun un secret...la cat de tare a fugit eroul nostru, s-a transformat intr-un bulgare de zapada)...se scutura Sorico de zapada, isi trase sufletul si incepu sa-i povesteasca Bufnitei de ce si pentru cine venise la ea si cu ce scop. Insa Bufnitei nu-i venea sa creada ca acel mic si neajutorat animalut a putut sa treaca neobservat si nevatamat de ochii ageri ai lui Fulger. Dupa ce o lamuri si pe Bufnitei cum a reusit sa-l insele pe Fulger, eroul nostru ii ceru un sfat sau un leac care ar putea sa-l faca bine pe bunicul sau. Nu terecura cateva minute si Bufnita veni cu un pachetel, ii explica ce si cum trebuie sa faca cu el ca bunicul lui in urama administrarii medicamentului sa se simta bine si sa-si revina...Tot cu inima n dinti, o lua la fuga si reusi sa ajunga la vizuina...unde dupa indrumarile Bufnitei ii administra cateva zile la rand acel medicament, bunicului sau, iar acesta ca prin minune se vindeca. Auzind veste cum si ce reusii micutul nostru soricel...si fiind lovit foarte tare in demnitatea lui de vanator foarte perspicace, Fulger se rusina si parasi padurea, drept ca urmare pericolul care-i pandea pe toti micutii nostrii prieteni lua sfarsit. Si cu aceasta, inventand acest mic scenariu, micutul nostru personaj isi primi diploma de merit fiind recunoscut drept cel mai bun regizor al padurii, plus marea recunostiinta din partea celor mici si neajutorati...si uite asa chiar daca esti mic...in fata celor mari, dar...poti daca esti inteligent si perspicace sa depasesti toate incercarile vietii....